LA DRUM ȘI LA POPAS
DRUMURILE PE CARE LE-AM STRĂBĂTUT, OAMENII PE CARE I-AM CUNOSCUT, LOCURILE ÎN CARE AM POPOSIT, NE-AU OFERIT POSIBILITATEA DE A NE BUCURA ÎMPREUNĂ DE EXPERIENȚE DEOSEBITE. ÎNTR-O MARE DE CULORI AM AFLAT CARE SUNT CELE MAI PREȚIOASE VALORI CARE FAC DIN BUCOVINA UN ȚINUT UNIC .
Marginea
Primul nostru popas a fost la Marginea. Mai exact, la Centrul de ceramică Neagră de la Marginea.
Aici este singurul loc din România în care se mai produce ceramica neagră, datorită membrilor familiei Magopăț care s-au încăpățânat să păstreze și să continue acest străvechi meșteșug. În prezent, aici se produce atât ceramică tradițională utilitară cât și ceramica decorativă.
Ceramica tradițională de la Marginea este una nesmălțuită, decorată rudimentar prin sgrafitare cu modele simple: linia dreaptă, linia în zig-zag, linia ondulată (valul) sau spirala.
Mănăstirea Sucevița
Am găsit Mănăstirea Sucevița, într-un peisaj de basm, înconjurată de verdele crud al pădurilor din Obcina Mare și înnobilată de culorile cu care au zugrăvit-o meșterii, acum mai bine de 500 de ani. Ridicată la sfârșitul secolului al XVI lea, cu ,,cheltuiala familiei Movileștilor”, Mănăstirea Sucevița este ultima biserică moldavă zugravita în exterior constituind "testamentul artei vechi moldovenesti".
Pictura exterioară a Mănăstirii Sucevița este cea mai bine pîstrată din grupul bisericilor moldovenești cu pictură exterioară, fiind totodată singura care-și păstrează latura de nord, unde este reprezentată scena "Scara virtuților”, una dintre cele mai impresionante fresce exterioare ce se pot admira la bisericile pictate din Bucovina.
Tainele picturii de la Sucevița, ne-au fost revelate, cu căldură de către Monahia Mariami Mazilu.
Monumentul constructorilor din Pasul Ciumârna - Palma
În Pasul Ciumârna, la proximativ 1000 m atitudine, am găsit un monument ce răsplătește munca onestă, curajul și responsabilitatea.
,,Palma” așa cum este cunoscută de către turiști, a fost ridicată în anul 1968 în cinstea celor 1500 de muncitori care au construit drumul care străbate Obcina Mare făcând legătura între localităţile Sadova şi Rădăuţi.
MĂNĂSTIREA MOLDOVIȚA
La mănăstirea Moldovița am găsit ,,Mărul de Aur” , distincție cu care, în anul 1975 Organizația Internațională a Jurnaliștilor și scriitorilor de turism a premiat ansamblul celor 5 biserici și Mănăstiri cu fațadă pictată din Bucovina: Voroneț, Mănăstirea Humorului, Arbore, Sucevița și Moldovița.
Mănăstirea a fost ridicată în anul 1532 , fiind ctitoria voievodului Petru Rareș.
Într-un univers de culori , frescele exterioare și interioare ale Moldoviței de vorbesc despre jertfă, despre credință, despre curaj, ințelepciune și despre cunoaștere.
Vatra Dornei
Orașul-stațiune Vatra Dornei este perla Bucovinei datorită pitorescului străduțelor sale vechi și a importantului potențial balnear de care dispune: aer curat, puternic ozonat, un bioclimat de tip tonic stimulent, apre minerale feruginoase, carbogazoase, calcice și magneziene și binefăcătorul nămol de turbă extras din tinoavele de la Poiana Stampei sau de la Șaru Dornei.
În incursiunea noastră dorneană, am fost găzduiți de Hotel Intus. Mulțumim!
Gura Humorului
Nu se putea să nu ajungem și în Gura Humorului, oraș - stațiune climaterică, ce se se numără printre cele mai frumoase 30 de orăşele din Europa, mai puţin cunoscute, potrivit unui clasament realizat de agenţiile de turism din Japonia.
Aici, ne-am plimbat, la baza părtiei de ski, pe sub Piatra Pinului (rezervație geologică), am traversat frumoasa și tumultoasa apă a râului Moldova peste podul suspendat care ne-a dat mari emoții :) și am explorat Parcul Ariniș cu ansamblul său de atracții pentru agrement: alei pentru ciclism, plimbări și alergare, piscinele acoperite și în aer liber, terenuri de tenis și volei precum și Complexul Escalada.
Voroneț
Despre Voroneț și valoarea acestui monument de cultură, aflasem de mult timp. A fost însă o mare surpriză să observăm faptul frumusețea acestei biserici- monument întrece orice așteptare.
Asemănată cu Capela Sixtină, biserica se remarcă printr-o multitudine de fresce dominate de oniuanță aproape ireală de albastru. Și pentru că este unică, i s-a spus simplu: Albastru de Voroneț.
Fie că privim ,,Cinul” de pe absidele laterale și absida altarului, fie admirăm ,,Arborele lui Iesei” ori ne plecăm capetele în fața tripticului ,,Judecății de Apoi”, privirea ne este susținută de marea de albastru pe care zugravii moldoveni au topit-o în zidurile mănăstirii.
Datând din 1488, Voronețul reprezintă dovada vie a credinței și respectului față de valorile naționale, înmănunchind laolaltă pasiunea constructorilor și a zugravilor secolului al XV lea cu viziunea voievozilor Ștefan cel Mare și Petru Rareș șă îndrumările lui Daniil Sihastrul și ale Mitropolitului Grigorie Roșca.
Cacica
Ultimul popas al călătoriei noastre in lumea culorilor și a valorilor, a fost la Cacica.
Știam cu toții că aici se afla salina cu Bisericuța subterană ce poartă numele Sfintei Varvara, amenajată de mineri , prin cioplire manuală, la o adâncime de 29 de metri, încă din anul 1803. Știam că în salină se mai află și lacul sărat și sala de dans.
Nu știam însă de cealaltă comoară a localității, care veghează parcă salina și pe lucrătorii ei. Chiar din primele momente am simțit și ne-am bucurat de binecuvântarea Papei Ioan Paul al II lea care parcă ne invita să trecem pragul Catedralei romano Catolice din Cacica. Am intrat în acest edificiu fără a simți nici un strop de diferență culturală. Am admirat icoană miraculoasă a Preacuratei Fecioare Maria, copie a Icoanei „Madona Neagră“ de la Czestochowa (Polonia) și am ascultat calda prelegere a preotului vicar Baltag Mitică, care ne-a vorbit despre ... valori.
Sentimentele pe care le-am trăit în copia Grotei de la Lourdes ne-a făcut să înțelegem că inimii și credinței nu li se pot pune granițe.